Chiar daca as vorbi in limbi omenesti si ingeresti, si n-as avea dragoste, sunt o arama sunatoare sau un chimval zinganitor. Si chiar daca as avea darul proorociei, si as cunoaste toate tainele si toata stiinta; chiar daca as avea toata credinta asa incat sa mut si muntii, si n-as avea dragoste, nu sunt nimic.Si chiar daca mi-as imparti toata averea pentru hrana saracilor, chiar daca mi-as da trupul sa fie ars, si n-as avea dragoste, nu-mi foloseste la nimic.
Dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate: dragostea nu pizmuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie, nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se manie, nu se gandeste la rau, nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura de adevar, acopere totul, crede totul, nadajduieste totul, sufere totul.
Dragostea nu va pieri niciodata. Proorociile se vor sfarsi; limbile vor inceta; cunostinta va avea sfirsit. Cand eram copil, vorbeam ca un copil, simteam ca un copil, gandeam ca un copil; cand m-am facut om mare, am lepadat ce era copilaresc. Acum, vedem ca intr-o oglinda, in chip intunecos; dar atunci, voi cunoaste deplin, asa cum am fost si eu cunoscut pe deplin. Acum dar raman aceste trei: credinta, nadejdea si dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea.
Apostolul Pavel, 1 Corinteni 13
Dragostea este sensul vietii.Iar daca nu este,ar trebuie sa fie. (Octavian Paler) Dragostea este o parte a vietii. Dragostea este ceva fundamental existent ĂÂŽn creierul uman. Nu se poate porni si nu se poate opri la comanda. Este acolo, este activa si asta-i tot. De fapt, este aproape imposibil sa separi dragostea de existenta umana.Dragostea e atunci cand plangi si razi si te doare inima de dor. Dragostea e atunci cand fiecare zi e ultima cand te pierzi pe tine in el si el la fel. Dragostea e atunci cand ii privesti chipul si ai impresia ca e al tau. Dragostea e atunci cand nu vrei sa salvezi clipa si sa o traiesti la infinit. Dragostea e atunci cand te doare, dar te si bucura, cand e langa tine dar si cand nu e. Dragostea e atunci cand nu vrei sa il pierzi si faci totul si cand te uiti in ochii lui si vezi acelasi lucru pe care-l simti si tu. Dragostea adevarata apare greu, tarziu si unii zic ca de obicei o pierzi. Dar daca stii sa o pastrezi e ca si cum ai tine-n palme o minune.
Dragostea nu are varsta si nici o definitie exacta. Fiecare dintre noi are o perceptie diferita a dragostei. Singurul lucru pe care il simtim toti cand iubim este setimentul de egoism. Vrem ca persoana respectiva sa fie numai si numai pt noi.Enumerarea reunesti suma tuturor rezultatelor cercetarilor Asadar ââŹĹDragostea esteeste un virus este un substantiv feminin proces de autosugestie complex periferic amorfozat un rau necesar un sentiment egoist singurul lucru divin de pe Pamante inefabila ...si intangibila. realizabila, posibila, ... simpla,primitiva si rudimentara ancestrala oarba lumineaza drumul lipsita de o logica tristete. nu e niciodata la fel semn de impacare cu Dumnezeu apare greu, tarziu si ...de obicei o pierzi Aha... gata, am intzeles! deci asta era! pot sa jur ca mi-a stat tot timpul pe limba! ââŹĹ JââŹĹMulti oameni cred ca in ceea ce priveste dragostea, lucrurile stau ca in cazul lui Columb, cand a descoperit Lumea Nouă: nici macar n-o cauti, dar dintr-o data ea apare! Cu iubirea insa este mai degraba ca si cu o floare parfumata: sadesti o samanta, o uzi si ii pui ingrasaminte, cureti buruienile din jur, smulgand tot ceea ce ar putea impiedica planta sa creasca, apoi o stropesti din nou si dupa zile, saptamani sau luni incepe in sfarsit sa infloreasca. Si ea creste si infloreste atata timp cat o uzi si o ingrijesti.ââŹÂ(necunoscut)
Noi oamenii nu ne putem defini asa cum suntem in realitate, prea multe intamplari ne schimba, ne ravasesc. Suntem una din secventele infinitului, un punct situat undeva in spirala galaxiei sufletului nostru, expresie a unui vis cosmic. Noi suntem inceputul si sfarsitul, lumea incepe si se termina o data cu ofilirea sufletului nostru." (necunoscut)
"Misterul dragostei il port in mine.este un intuneric nedezvaluit inca de luna si stele"de ce nu putem da mai departe dragoste? poate pentru ca in copilarie nu am fost obisnuiti sa primim dragoste,nu am fost obisnuiti cu afectiunea parinteasca,poate e un complex din cauza caruia ne simtitm inferiori ,slabi,daca aratam ca suntem subjucati de acest sentiment.eu cred ca dragostea este un sentiment nobil.si numai iubirea ne innobileaza
miercuri, 23 aprilie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu